Imortalitate

Valul exploziei unei stele nu este semnul ei de lumina catre ochiul muritorului. Valul care defineste transfomarea  nu este vestea unei distrugeri. Este doar o forma a imortalitatii. Steaua nu se agata cu disperare umana de forma ei de existenta. Ea este libera sa existe. Ea este libera sa se transforme. Dar oamenii nu doar scrasnesc din dinti gandindu-se la viata si moarte, ci uneori se pierd in dorinta de a trai scufundati in iluzia nemuririi. Isi pierd viata inainte de a muri. Si refuza imortalitatea continuand sa straluceasca fara sa inteleaga ca scopul stralucirii nu este lumina, este insasi viata, asa cum se percepe ea in acest moment nedefinit din Univers, in aceasta forma de ,,a fi,,.

Viata este doar o forma a imortalitatii. O clipa ce nu exista, dar careia perceptia incearca sa ii ofere o definitie, o valoare. Dar viata.... este de nepretuit, este sinele Universului. Este Imortalitatea.

sursa foto http://www.photorack.net

Copilarie

In gand, spre interior cazand

Acum cand te privesc

Ma intreb ce as putea sa iti spun

Astept sa imi vorbesti

Sa imi zambesti

Strengar

Sa razi si sa erupi catre soare

Alergand pe campii

Catre mine

Sa te privesc in ochi

Sa iti mangai parul blond

As vrea sa invat de la tine

Cum sa traiesc

Frumoasa mea copilarie.

sursa foto http://www.photorack.net

Esente

Ar fi ideal sa ne satisfacem dorintele oricand, fara a fi conditionati de resursele subiective sau/si obiective ?! Am fi atunci fericiti cu adevarat ?! Poate ca da, poate ca nu. Dar ceea ce am pierde... ar fi senzatia de nepretuit a esentei, a clipei ce apare atat de rar cat sa ofere trairi unice, cuprinse doar in contextul limitat al inconsecventei care face posibila nasterea dorintei, nasterea unei nevoi. Din momente putine, aflate exact langa limite, se extrage esenta satisfactiei.